As vrea sa scriu cateva cuvinte despre prima mea dragoste canina (Linda)... sa treaca timpul mai repede.
Linda a ajuns la noi cand avea aprox 6 saptamani. Un vecin primise un pui (baiat) de CG si impreuna cu el o fetita, pe care trebuia sa gazduiasca temporar pana i se gasea un camin.
Intotdeauna am crezut ca vrem mascul (si eu si parintii mei), dar dupa cate ore de joaca cu Linda eram topiti.
Era argint viu si-l tavalea toata ziua pe fratele ei, Nero, care era mai dolofan si foarte lent.
Lucrurile s-au schimbat dupa ce au crescut, cand Nero s-a facut cat un vitel cu niste oase de mamut, de-mi era mila cand matura cu Linda pe jos.
Ea a fost o catea mica in talie, dar extraordinar de bine proportionata, cu un cap superb.
Avea culoarea specifica show-ului, dar avea un spate drept. La momentul respectiv (in prostia varstei) eram gelos pe cei cu CG cu spatele declinat.
Despre parinti stiam doar din auzite ca tatal era un caine urias si foarte agresiv, caruia i se arunca mancarea peste gard, fusese invatat sa fie agresiv atunci cand pui fiind fusese bagat in sac si batut... Ce oameni
Linda ma iubea atat de mult ca-mi tolera toate tampeniile.
A fost destul de agresiva cu alti caini, mai ales cand simtea ca ma tem.
Cand am luat decizia sa-mi iau un alt caine m-am gandit initial la mascul. Dupa ce mi-am amintit de momentele cu Linda, m-am intors si m-am hotarat sa fie tot fetita.
Acum daca va totul ok weekendul urmator, voi avea un caracter de catea cu un fizic de mascul.
Topic: Countdown (Read 3605 times)
