Nu e mare filozofie; femelele sunt femele deci au on cocktail de hormoni corespunzator sexului; dar cum spuneam sunt si exceptii. Un exemplu pe care-l pot da e Von Forell Pamela
Bine, acum a nu se intelege ca gradul de atasament fata de stapan are legatura cu nivelul de drive al cainelui...(parerea mea). Eu cred ca are legatura doar cu perceptia cainelui legata de locul pe care il ocupa in haita formata din el si stapan. Un caine dominant si care incearca sa-si domine tot timpul stapanul nu o sa aibe acelasi atasament fata de el ca unul care stie ca ocupa locul 2, care stie ca rolul lui genetic este sa asigure protectia haitei si a liderului ei...de aici rezulta si atasamentul mai mare al femelelor, intrucat procentajul femelelor dominante este infinit mai mic decat al masculilor. repet si aici, asta e parerea mea (argumentata). Bineinteles ca exceptiile exista
Nu vreau sa ma prezint ca fiind mare experimentat dar, in baza celor de pana acum, spun ca da, femelele se ataseaza mai mult DESI, un caine ca Remus, care e crima fatza de straini, e foarte dragastos si atasat de Tessa. Stiu ca unii vad asta ca fiind o slabiciune dar nu sunt de-acord; un caine foarte atasat de stapan si caruia ii place atentia in sensul asta (mangaiat, pupacit etc) nu e implicit descalificat ca fiind dur, in opinia mea. Nu mi se pare nimic deplasat in combinatia asta - duritate extrema fatza de straini, atasament profund fatza de stapan (insotit de elementele "dragastoase", cum mentionam).
Bun, acum ca am spus lucrurile astea - ce e drept, Ben si alti caini care i-am stiut si care erau foarte, foarte duri in paza, cu instinct de lupta pana la cer, nu statea la mangaiat, alintat etc - asta la mine, dar in prezenta parintilor mei, dar mai mult a mamei, se transforma in papushica, cand ii auzea vocea mamei devenea alt caine (labrador in tzoale de lup). Si vorbesc de Ben, care a bagat in spital 2 oameni iar asta doar cazurile care mi s-au adus si mie la cunostinta pt ca eram in tzara.