Deprecated: preg_replace(): The /e modifier is deprecated, use preg_replace_callback instead in /home4/rcan5730/public_html/forum/Sources/Load.php(183) : runtime-created function on line 3 Print Page - Conditionarea clasica
ZIMBRIS FORUM
Dresaj (Training) => Dresaj (Training) => Topic started by: hemu-ha on December 29, 2011, 09:26:32 AM
Title: Conditionarea clasica
Post by: hemu-ha on December 29, 2011, 09:26:32 AM
Condi?ionarea clasic? este modul în care un animal înva?? cum s? interac?ioneze cu mediul, prin asocierea unui stimul care ini?ial nu avea relevan?? cu altul relevant, care îl ajut? s? supravie?uiasc?. Prin aceast? asociere, animalul poate acum s? reac?ioneze la prezen?a stimulului anterior neutru ?i s?-?i m?reasc? astfel ?ansele de supravie?uire. Procesul este unul involuntar (spre deosebire de condi?ionarea operant?).
Pentru un pr?d?tor, acest lucru se realizeaz?, de exemplu, când acesta face leg?tura dintre urmele l?sate de prad? ?i prada în sine (involuntar), ceea ce îi permite s? caute aceste semne ?i cresc, astfel, ?ansele lui de a g?si prada. Prada înva?? semne ce prevestesc apari?ia pr?d?torului ?i îl poate astfel evita.
Poate p?rea banal, trebuie ?inut cont îns? de faptul c? acest proces se realizeaz? involuntar, nu prin ra?ionament. Un exemplu de condi?ionare clasic? în cazul nostru ?i care arat? caracterul involuntar îl constituie fobiile. O persoan? care sufer? de arahnofobie se va sim?i inconfortabil chiar când doar vede un p?ianjen la distan??, printr-un geam, cu toate c? nu exist? ?anse ca p?ianjenul s? ajung? la aceasta. Câteva defini?ii:
Stimulul necondi?ionat este unul care are importan?? deosebit?. R?spunsul/reflexul necondi?ionat e comportamentul animalului cauzat de stimulul necondi?ionat; e un r?spuns involuntar. Stimulul neutru este un stimul ce nu are importan?? mare pentru animal. Stimulul condi?ionat este un stimul ini?ial neutru care, prin asociere cu un stimul necondi?ionat, evoc? un r?spuns (necondi?ionat). Modul cum se realizeaz? concret aceast? asociere va fi discutat mai jos. R?spunsul condi?ionat e cel dat de stimulul condi?ionat; nu coincide neap?rat cu r?spunsul necondi?ionat. R?spunsul excitator (excita?ie) are loc când stimulul condi?ionat prezice apari?ia unui alt stimul. R?spunsul inhibitor (inhibi?ie) are loc când stimulul condi?ionat prezice neapari?ia unui alt stimul. De exemplu, dac? apari?ia unui om nu sperie câinele, r?spunsul acestuia este inhibitor: omul precizice neapari?ia fricii. Apare mai ales în reabilitarea câinilor cu probleme de comportament, când încerc?m s? inhib?m un r?spuns nedorit.
Dou? no?iuni stau la baza discu?iilor ce vor urma, achizi?ia ?i extinc?ia unui comportament; pe scurt, comportamentul cre?te sau, respectiv, scade în for??/frecven??. Evident, vrem s? m?rim t?ria comportamentelor benefice nou? (comenzi, aport, etc.) deci achizi?ie ?i s? mic?or?m puterea celor nepl?cute (în special fobii, fric? ?i agresivitate) deci extinc?ie.
A. Achizi?ia
Achizi?ia (unui comportament) se realizeaz? când puterea de asociere dintre stimulul condi?ionat care evoc? respectivul comportament ?i stimulul necndi?ionat cre?te (când leg?tura devine mai puternic?).
Condi?ionarea clasic? a fost descoperit? de Pavlov. Acesta a constatat c?, dac? sun? un clopo?el înainte de a da câinelui mâncarea, dup? un timp câinele începe s? saliveze la auzul clopo?elului, chiar dac? nu vede mâncarea. În termenii de sus: Stimulul necondi?ionat: mâncarea; R?spunsul necondi?ionat: salivarea; Stimulul condi?ionat: clopo?elul (Pavlov a introdus apoi ?i al?i stimuli: lumin?, alte sunete, etc.); R?spunsul condi?ionat: salivarea.
Stimulul ini?ial neutru (clopo?elul) devine condi?ionat prin asocierea cu stimulul necondi?ionat (mâncarea) ?i evoc? astfel un r?spuns condi?ionat (salivarea). În acest exemplu, r?spunsul condi?ionat este unul excitator: clopo?elul prezice apari?ia unui eveniment, mâncarea. Exemplu de r?spuns inhibitor este situa?ia în care sun? la u??, dar nu vine nimeni. Soneria prezice neapari?ia omului.
Cele mai puternice (?i mai rapid efectuate) asocieri sunt cele care ?in de fric? sau, mai general, de evenimente nepl?cute, deoarece acestea ?in direct de supravie?uirea animalului în cauz?. Un exemplu este câinele care pune botul pe aragazul încins ?i se arde. Cel mai probabil nu se va mai atinge niciodat? de aragaz.
Factori de care depinde achizi?ia Influen?ele mediului ?i ale geneticii asupra comportamentului câinelui vor fi analizate într-un articol viitor.
1. Ordinea ?i momentul apari?iei stimulilor Pentru a avea loc condi?ionarea clasic?, stimulul neutru trebuie s? vin? chiar înaintea celui necondi?ionat (short-delayed conditioning), nu mai târziu de jum?tate de secund? (Pavlov). În exemplul de mai sus, clopo?elul trebuie s? se aud? cu maxim jum?tate de secund? înaintea apari?iei mânc?rii.
E important de re?inut acest fapt când vrem s? aplic?m o corec?ie (stimul necondi?ionat) câinelui ca s?-l oprim s? fac? ceva r?u (stimul condi?ionat): corec?ia trebuie s? vin? dup? ce câinele a gre?it (sau, cel mult, dup? ce arat? inten?ie), nu înainte. Folosirea corec?iilor ca mijloc de înv??are/prevenire, nu direct prin condi?ionare clasic?, e cu totul alt? discu?ie.
Daca stimulul neutru vine mult mai devreme (trace conditioning), simultan (simultaneous conditioning) sau dup? (backward conditioning), asocierea nu va avea loc sau va fi foarte slab?. De?i am putea crede c? ultimele 2 sunt situa?iile care ”înva??” câinele ce evoca stimulul neutru, trebuie s? ne amintim c? procesul e involuntar, câinele nu face asocierea prin ra?ionament.
2. Genetica Un factor extrem de important în achizi?ia unui comportament nou este materialul genetic al câinelui, pentru c? acesta va determina importan?a stimulului necondi?ionat (unii câini aporteaz? din pl?cere, al?ii o fac strict pentru recompense sau for?a?i) ?i, de aici, viteza cu care câinele va face asocierea.
3. Contextul ?i mediul Contextul ?i mediul au o importan?? extrem de mare în condi?ionarea clasic? ?i sunt, în general, neglijate de noi. Un exemplul care arat? importan?a contextului este câinele care merge frumos în les? pentru c? a asociat zgarda (s? spunem de for??) de la gât cu durere când trage. Dac? îns? schimb?m zgarda, asocierea nu mai are loc (când se întâmpl? asta, este o gre?eal? de dresaj) ?i câinele trage în les?, f?r? s? fie neap?rat ceva ce face voit, con?tient. Alt exemplu: câinele nu se teme de un anumit zgomot în cas? (claxon de ma?in?, etc.), dar acela?i zgomot îl sperie afar?.
4. Frecven?a de apari?ie O întrebare important? este ce se întâmpl? dac? stimulul necondi?ionat nu apare mereu, de?i cel condi?ionat apare. Cât de des trebuie s? apar? cel necondi?ionat, pentru ca leg?tura s? fie format? sau, din contr?, s? fie rupt? ? Rescorla a descoperit în 1998 c?, dac? stimulul condi?ionat apare singur în 50% din cazuri, câinele nu va face asocierea dintre cei 2 stimuli. În exemplul lui Rescorla, cineva suna la u??, ap?rea apoi un str?in iar câinele avea o reac?ie la acesta (pentru scopurile noastre, s? presupunem c? reac?ia era de bucurie). Dac?, îns?, în jum?tate din cazurile când suna soneria, nu ap?rea nimeni la u??, câinele nu mai avea, în timp, nicio reac?ie la sonerie. Dac? procentul de apari?ie a r?spunsului condi?ionat este de peste 50%, asocierea probabil va fi f?cut?, chiar dac? va fi slab?, iar puterea ei va cre?te odat? cu procentul.
Un caz ce apare des: dac? spunem numele câinelui de multe ori f?r? s? urmeze ceva pl?cut pentru acesta, vom condi?iona câinele s? nu r?spund? numelui, pentru c? va asocia numele s?u cu ”st?pânul nu are nimic interesant s?-mi dea” (inhibi?ie). Chiar dac? începem din acest punct s? oferim ceva câinelui dup? ce-?i aude nume, leg?tura anterioar? va bloca, o vreme, formarea noii leg?turi.
5. Intensitatea stimulului necondi?ionat Intensitatea stimulului necondi?ionat are o importan?? mare în condi?ionarea clasic?. De exemplu, dac? vrem s? facem câinele s? asocieze mâncatul de pe jos cu ceva nepl?cut, o corec?ie dur? (curent electric) va fi mult mai eficient? decât una slab? (un ton grav); este doar un exemplu, nu o recomandare ca metod? de dresaj !
Stimulul necondi?ionat: corec?ie; R?spunsul necondi?ionat: evitare; Stimulul condi?ionat: mâncatul de pe jos; R?spunsul condi?ionat: evitarea mânc?rii de pe jos.
Simiar, dac? folosim recompense pentru ceva ce face câinele, leg?tura dintre comportamentul lui ?i recompense va fi mult mai rapid f?cut? dac? recompensa în cauz? e ceva ce îi place în mod special, prime?te mingea fa?? de un simplu ”bravo”.
B. Extinc?ia (stingerea)
Extinc?ia (stingerea) este procesul prin care un r?spuns condi?ionat (anterior) este anulat/sl?bit, prin apari?ia stimulului condi?ionat f?r? a celui necondi?ionat. În exemplul cu soneria: sun? la u??, dar nu vine nimeni; r?spunsul câinelui (bucurie) se diminueaz? cu num?rul de repeti?ii.
Factori de care depinde extinc?ia Ca mai sus, mediul ?i genetica vor fi analizate mai am?nun?it în viitor.
1. Calitatea leg?turii O leg?tur? puternic? (dat? de cei 5 factori enumera?i la achizi?ie) va fi mult mai greu de înlocuit sau chiar imposibil. Exist? leg?turi foarte puternice care sunt efectuate repede (uneori dintr-o singur? asociere), anume fobiile; pentru c? ?in de supravie?uirea câinelui, sunt extrem de dificil de rupt (acest lucru ?ine mult de materialul genetic al câinelui).
2. Genetica Este ?tiut faptul c? anumite fobii au un character genetic, adic? unii câini sunt mai predispu?i s? le dezvolte decât al?ii ?i sunt foarte rezisten?i la schimbare.
3. Contextul ?i mediul Ca ?i în cazul achizi?iei, contextul ?i mediul au un rol hot?râtor, atât de mult încât eficien?a programelor de reabilitare care implic? extinc?ia ?ine în primul rând de modul cum introducem aceste 2 componente în ecua?ie.
Situa?ii în care extinc?ia nu a mers 1. Dac? extinc?ia a a fost efectuat? doar într-un context dat, când ne afl?m într-un context nou, câinele va reface asocierea (reînnoire). De exemplu: un câine cu team? de oameni poate sc?pa de aceast? team? în urma reabilit?rii f?cute cu câ?iva oameni. Dac? îns? aducem pe altcineva, e foarte posibil ca frica s? revin?, pentru c? acum contextul e diferit, poate omul nou e mai înalt decât cei pe care câinele îi accepta, poate e mai scund, are barb?, ochelari, p?l?rie mare, e g?l?gios, etc. 2. Asocierea ini?ial? poate s? revin? pentru moment, de?i extinc?ia p?rea c? fuc?ioneaz? ?i r?spunsul ini?ial nu mai fusese oferit de mult timp (revenire spontan?). Motivul este faptul c? extinc?ia mic?oreaz? ?ansele ca r?spunsul condi?ionat s? apar?, dar nu le anuleaz? complet. 3. Dac? apare un (alt) eveniment înaintea stimulului condi?ionat ?i câinele se sperie de acesta, r?spunsul ini?ial este oferit din nou, de?i extinc?ia fusese aplicat? cu succes (dezinhibi?ie). 4. Dup? ce extinc?ia a avut loc, dac? provoc?m apari?ia stimulului necondi?ionat singur ob?inem r?spunsul necondi?ionat dar, dac? test?m a doua zi fostul stimul condi?ionat, r?spunsul condi?ionat va reveni (reinstalare). 5. Dac? extinc?ia a avut loc, dar decidem s? refacem leg?tura celor 2 stimuli, r?spunsul va reveni (reachizi?ie), iar leg?tura se va face mult mai repede decât cu un altul neutru, ceea ce arat? c? extinc?ia nu ”?terge”, ci mai degrab? înlocuie?te leg?tura.
C. Situa?ii speciale ale condi?ion?rii clasice
1. Asocierea de stimuli neutri: la fel cum leg?m un stimul neutru de unul necondi?ionat, putem lega unul neutru, A, de altul neutru, B (A => B). Legând apoi B de un stimul necondi?ionat C (B => C), A va c?p?ta ?i el imediat valoare asociativ? cu C (A => C). Proprietatea e un fel de tranzitivitate. De exemplu: batem din palme, apoi spunem ”bravo”; acum, spunem bravo” ?i oferim mâncare. În fine, dup? ce aceste asocieri au fost f?cute, batem din palme, iar câinele va a?tepta mâncarea.
2. Condi?ionarea de ordin superior apare, conform modelului de dinainte, astfel: am legat stimulul neutru B de cel necondi?ionat C (B => C), iar acum punem înc? un stimul neutru A înaintea lui B (A => B). Stimulul A va evoca C (A => C).
De exemplu, câinele începe s? plâng? când ne îmbr?c?m, pentru c? ?tie c? urmeaz? plecarea ?i el r?mâne singur. Acestea explic? de ce unii câini se sperie de lucruri care nu îi pot r?ni înc?: cei cu team? de furtuni sunt nelini?ti?i de când începe s? bat? vântul, se schimb? presiunea atmosferic?, se trântesc geamuri, etc. Condi?ionarea de ordin superior are aplica?ii mari în modul lucrez eu, prin procesul numit back-chaining.
3. Stimulii neutri simultani: dac? punem simultan 2 stimuli neutri înaintea unuia necondi?ionat, ambii devin condi?iona?i, fiecare având un procent din puterea asociativ?. Uneori, unul dintre stimuli e mai important ca cel?lalt ?i îl va eclipsa.
Exemplul important aici este faptul c? semnalele fizice sunt mai importante pentru câine decât cele verbale; asta înseamn? c?, dac? d?m o comand? ?i facem ?i o mi?care în acela?i timp, câinele va înv??a mi?carea ?i va r?spunde când o facem, dar nu va r?spunde la comanda vocal?. Alt exemplu: distrat de mediu, câinele nu ascult?, dar r?spunde dac? ridic?m tonul: tonul devine mai important ca distrac?ia.
Un studiu efectuat de Woodbury în 1943 arat?, printre altele, faptul c? procesul de condi?ionare clasic? nu e unul ra?ional. Câinii au fost înv??a?i c?, dac? apas? pe o pedal? când aud un ton ridicat sau unul jos, primesc mâncare, în ambele situa?ii. Dup? ce au fost f?cute cele 2 asocieri, Woodbury a încercat alta: tonurile au venit simultan, de data îns? pedala nu a mai prezis mâncarea. Câinii au f?cut ?i aceast? asociere f?r? probleme, f?r? s? fie afecta?i de faptul c? individual tonurile preziceau mâncarea ?i f?r? s? piard? aceste 2 asocieri. Acest studiu e important pentru c?, în opinia mea, e în contradic?ie cu ceea ce cred cei mai mul?i oameni despre modul cum gândesc câinii.
4. Frica nemotivat?: animalele (inclusiv noi) vin înzestrate cu r?spunsuri de fric? provocate de stimuli neutri, care nu au fost niciodat? lega?i de ceva r?u. De exemplu, zgomotele puternice evoc? fric?, de?i nimic r?u nu s-a întâmplat în urma acestora.
5. Pseudo-condi?ionarea este situa?ia în care un stimul neutru evoc? par?ial un r?spuns necondi?ionat, de?i nu a fost niciodat? legat de stimulul necondi?ionat care provoac?, în mod normal, r?spunsul. Apare des în cazuri de agresivitate, fric? ?i singur?tate. Exemplul clasic este câinele curentat (?i, ca urmare, speriat) care e retestat dup? câteva zile ?i se sperie ?i de vibra?ie, de?i e prima oar? când simte vibra?ia (?i, evident, vibra?ia în sine nu provoac? durere). Orice eveniment în urma c?ruia câinele se sperie poate provoca pseudo-condi?ionarea, al?i stimuli neutri pot provoca ?i ei team?. Fenomenul care ajut? la acest fapt este generalizarea (discutat? mai jos): vibra?ia seam?n? cu curentul electric ?i e o senza?ie total diferit? de orice altceva simte câinele. Un alt factor care favorizeaz? apari?ia pseudo-condi?ion?rii este contextul: câinele care a fost atacat pe o strad? se poate speria când reintra pe acea strad?, la aceea?i or?, pe lumin?, întuneric, când plou?, etc., de?i acum atacatorul nu mai este.
6. Înv??area dintr-o încercare: câinele face leg?tura dintre stimuli dup? o singur? experien??. Aceasta se întâmpl? când stimulul necondi?ionat este suficient de puternic ?i nu exist? experien?e anterioare care s? spun? câinelui c? a fost doar o întâmplare. Se întâmpl? des în cazul fricii ?i al fobiilor, câinele înva?? imediat când ceva îi provoac? nepl?ceri suficient de mari.
În dresaj, acest fenomen e folosit, de exemplu, pentru a înv??a câinele s? nu m?nânce pe de jos: prima oarac? când c??elul g?se?te mâncare pe jos, aceasta e extrem de iute, îi provoac? disconfort ?i îl înva?? s? nu mai m?nânce niciodat? de pe jos (exist? cazuri în care nu func?ioneaz?). Alte exemple unde e folosit procedeul sunt înv??area câinelui s? nu se suie pe mas?, s? nu intre în camere, s? nu latre, etc., prin asocierea imediat? cu zgomote puternice sau durere (zgard? electric?). Acestea sunt doar exemple, nu recomand?ri ca metode de dresaj sau reabilitare !
7. Grea?a este un fenomen interesant, în sensul c? încalc? mai multe reguli ale condi?ion?rii clasice. Poate nu v? va surprinde c? grea?a intr? la înv??area dintr-o încercare (adic?, dac? m?nânc? ceva care îi provoac? grea?? o singur? dat?, câinele nu se mai apropia de respectiva mâncare), deoarece este util pentru supravie?uirea lui direct? (cazul în care ar mânca ceva otr?vitor). Ce este special aici îns? este faptul c? achizi?ia are loc (câinele ”înva??”) chiar dac? grea?a vine la multe ore dup? ce a mâncat mâncarea, când condi?ionarea clasic? nici nu ar trebui s? fie posibil?.
8. Imprimarea este procesul de înv??are care nu necesit? decât o expunere ini?ial? limitat?, poate s? aib? loc doar într-o perioad? critic? ?i are efect de durat?. Voi detalia subiectul în alt articol.
D. Patru procese foarte folositoare în dresaj ?i reabilitare
Toate cele 4 procese de mai jos sunt extrem de importante în dresaj ?i reabilitare, se pot scrie c?r?i despre fiecare dintre ele.
1. Generalizarea ?i discriminarea Prin generalizarea stimulilor ?i/sau a r?spunsurilor în?elegem modul prin care câinele ia informa?iile dintr-o situa?ie dat? ?i le aplic? în alte situa?ii similare, dar nu identice. Discriminarea este procesul opus generaliz?rii: câinele face distinc?ia dintre mai multe situa?ii similare ?i se poart? diferit în fiecare dintre ele. Generalizarea ajut? câinele s? discearn? care situa?ii/obiecte sunt periculoase pe baza experien?ei anetrioare, dar ?i care situa?ii nu sunt periculoase, f?r? s? piard? timp investigându-le pe fiecare în parte. Generalizarea are 2 locuri în care poate s? e?ueze: nu toate situa?iile generalizate de câine ca fiind f?r? pericole sunt astfel ?i nu toate situa?iile periculoase sunt periculoase. De exemplu, în urma unor experien?e pl?cute, câinele poate generaliza c? to?i câinii sunt juc?u?i, apoi g?se?te unul agresiv, iar câinele înva?? (prin discriminare) c? unii câini sunt periculo?i (poate înv??a ?i altceva de aici, depinde de mai multe lucruri). Invers, dac? a fost atacat cât era mic, poate generaliza c? to?i câinii sunt r?i, apoi poate înv??a c? nu to?i sunt astfel.
Generalizarea (?i în strâns? leg?tur?, obi?nuirea, discutat? mai jos) e folosit? în dresaj extensiv pentru a înv??a câinele c? trebuie s? asculte comenzile chiar dac? mediul în jurul lui se schimb?, inclusiv st?pânul. Pentru mine, câinele nu ?tie o comand?, decât dac? o execut? în situa?ii variate, dificile ?i d? dovad? de generalizare. Câteva idei pentru a fixa o comand?: trebuie s? o poat? face în fa??, în lateral-stânga, lateral-dreapta, spate, în timp ce v? mi?ca?i o mân? în sus, în jos, în lateral, schimba?i mâna, ambele mâini, în timp ce v? mi?ca?i picioarele, sunte?i la distan?? de câine, nu v? vede, în timp ce vorbi?i la telefon sau cu altcineva, are câini ?i oameni în jur, se aude un telefon, o siren?, lucr?ri de ?antier, st? în pant?, la deal, e pe iarb?, pe asfalt, pe pietri?, la în?l?ime, în balt?, în iarba înghe?at?, lâng? o tuf?, plou?, ninge, e vânt, e soare, purta?i ?apc?, glug?, ochelari (de soare), haine largi, mâneci lungi, pantofi care scâr?âie, etc.
Poate pare destul de mult, îns? e necesar: fiecare dintre problemele de mai sus a ap?rut cu câte un câine cu care am lucrat. Generalizarea va ajuta câinele s? treac? peste multe astfel de etape, dar trebuie întâi lucrat în cât mai multe dintre ele.
2. Obi?nuirea/desensibilizarea ?i sensibilizarea Obi?nuirea (uneori desensibilizare) e prezentarea repetat? a unui stimul pân? când r?spunsul dat acestui stimul dispare. Este cel mai simplu mod de înv??are caracteristic tuturor animalelor. De exemplu, un zgomot puternic poate atrage aten?ia câinelui, dar repetarea acestuia duce la ignorarea lui de c?tre câine, dac? nu preveste?te nimic periculos. Materialul genetic al câinelui conteaz? ?i aici, unii vor ignora zgomotul mai greu. Trebuie men?ionat c?, de?i par similare, exist? o diferen?? mare între obi?nuire ?i extinc?ie: în extinc?ie, stimulul condi?ionat nu-l mai prezice pe cel necondi?ionat (iar r?spunsul dispare), dar în obi?nuire stimulul necondi?ionat apare repetat, pân? când r?spunsul dispare.
Sensibilizarea este procesul opus: m?rim r?spunsul dat stimulului; acest lucru se poate realiza fie mic?orând treptat stimulul necondi?ionat (iar r?spunsul s? r?mân? la fel), fie legând stimulul necondi?ionat de un altul necondi?ionat mai puternic. De exemplu, folosim un ton dur urmat de o corec?ie; importan?a dat? tonului se va m?ri.
3. Contracondi?ionarea Contracondi?ionarea înseamn? înlocuirea unui r?spuns condi?ionat cu altul. Practic, pentru a înlocui un r?spuns condi?ionat, stimulul aferent este asociat cu un stimul necondi?ionat (deseori mâncare) care evoc? un r?spuns necondi?ionat incompatibil cu cel ini?ial ?i, dac? e suficient de puternic, va bloca vechea asociere. Singurul mod în care va func?iona este dac? noul r?spuns necondi?ionat este incompatibil cu ?i mai puternic decât vechiul r?spuns. Este o condi?ie de baz?. Contracondi?ionarea este deseori folosit? simultan cu desensibilizarea (obi?nuire), deoarece uneori este necesar s? obi?nuim întâi câinele cu stimulul care îl speria ?i abia apoi s?-l înv???m s? fac? altceva.
Contracondi?ionarea gradat? (respectiv, desensibilizarea sistematic?) presupune expunerea treptat? la stimulul ce provoca r?spunsul nedorit ?i contracondi?ionarea (respectiv, desensibilizarea) în aceste etape intermediare, în care stimulul este mai slab ?i câinele e mai receptiv la schimbare. Trecerea la pasul urm?tor, în care stimulul e mai aproape, mai puternic, se face doar dup? ce am avut succes în pasul la care suntem.
În 1958, Wolpe a pus câteva pisici într-o cu?c? ?i le-a speriat cu un zgomot puternic urmat de curentare; efectul a fost de a?a natur?, încât pisicile refuzau s? m?nânce în cu?ca respectiv? ?i chiar în camera în care era cu?ca, chiar?i dup? ce fuseser? ?inute mult timp nemâncate. Apoi a încercat desensibilizarea gradat?. Întâi, a hr?nit pisicile în camere ce sem?nau, gradual, tot mai mult cu cea în care se afla cu?ca, pân? când au putut mânca chiar acolo. Apoi, a ref?cut zgomotul, dar cu o durat? de 20 de sutimi de secund?; pisicile au reac?ionat ini?ial dar, dup? 40 de secunde, au început s? m?nânce când erau cu?c?. Treptat, pauza de 40 de secunde s mic?orat pân? la câteva secunde, apoi, în fine, durata sunetului a fost crescut? treptat pân? la 30 de secunde.
Dup? cum este evident, contracondi?ionarea gradual? poate dura extrem de mult, pentru c? nu putem avansa decât atunci când câinele e confortabil, iar num?rul de pa?i intermediari ?ine tot de câine ?i pot fi mul?i.
Este important de în?eles faptul c? reu?ita acestei metode (desensibilizare ?i contracondi?ionare) ?ine de puterea stimulului condi?ionat ini?ial, de cât de bine control?m mediul ?i de caracteristicile genetice ale câinelui: dac?, din oricare dintre aceste motive, stimulul e prea puternic (sau prea aproape), stimulul incompatibil pe care vrem s?-l folosim (mâncarea, etc.) ar putea s? nu fie suficient ?i metoda nu va merge. Unele fobii ale unor câini (sau oameni) nu pot fi remediate decât par?ial, vom ajunge într-un punct de la care câinele nu mai progreseaz?.
4. Expunerea brusc? (imersie, flooding) Spre deosebire de contracondi?ionare, expunerea brusc? pune câinele ”fa?? în fa??” cu stimulul, pân? când r?spunsul condi?ionat dispare. Poate fi efectuat? ?i gradual (expunere gradat? care este, de fapt, desensibilizare sistematic?), diferen?a mare fa?? de contracondi?ionare este c? nu se ofer? alt? alternativ? câinelui (mâncare), exact ca ?i cu desensibilizarea.
Spre deosebire de contracondi?ionare (care nu prea poate s? ”strice” ceva), expunerea brusc? fie rezolv? problema complet (?i imediat), fie o agraveaz?. Din acest motiv, este de preferat s? nu încerca?i aceast? metod? dac? nu sunte?i siguri de ceea ce face?i. O problem? suplimentar? ce apare aici este faptul c? e ceva extrem de nepl?cut pentru câine ?i va incerca s? se opun?, se va zbate ?i, posibil, va încerca s? mu?te; este absolut necesar s? nu reu?easc?, altfel va înv??a c? are op?iunea de a-?i ataca st?pânul, care va avea consecin?e grave ?i în alte locuri.
Ca ?i în cazul contracondi?ion?rii, succesul expunerii bru?te depinde de intensitatea stimului, de context ?i de temperamentul câinelui (pe lâng? modul cum abord?m dresajul propriu-zis ?i cum manipul?m fizic câinele, evident).
Observa?ii despre terminologie: din cauza faptului c? termenii vin din englez?, traducerea lor e uneori dificil?, no?iuni care exprim? acela?i lucru au traduceri diferite la noi. Contracondi?ionarea înlocuie?te r?spunsul ini?ial cu un altul; cea gradat? se face cu pa?i mici, cea ”direct?” nu exist?. Desensibilizarea (obi?nuirea) ?i expunerea sunt aproape identice: Desensibilizarea este obi?nuirea cu stimulul, f?r? a oferi alt r?spuns; cea sistematic? se face treptat, cea ”direct?” nu exist?. Expunerea gradat? este desensibilizarea sistematic?, iar expunerea brusc? ar însemna desensibilizare ”direct?”.
No?iunile care au * sunt cele pentru care nu am g?sit traduceri adecvate ?i pe care le-am tradus eu (nu sunt trecute în dic?ionar). Am tradus al?i termeni direct, f?r? *, de exemplu ”frica nemotivat?”, deoarece nu aveau defini?ii consacrate în englez?. În fine, am l?sat câ?iva termeni în englez?.